Motricitatea la copii, de la 0 luni pana la 8 ani. Sfaturi de stimulare a abilitatilor esentiale pentru formarea viitorului adult perfect evoluat
In primul an de viata, actiunile bebelusului sunt reflexe, dar odata cu inaintarea in varsta se dezvolta si motricitatea la copii. Abilitatile motorii influenteaza activitatile care presupun miscarea corpului, incepand de la manevrare si pana la apasarea obiectelor. Copiii cu varsta intre 0 si 3 ani parcurg o serie de etape care pun bazele unui adult pregatit pentru societatea in care traieste. De aceea este important sa monitorizezi ritmul in care copilul tau progreseaza, astfel incat sa poti identifica eventuale nereguli care ar putea afecta formarea sa ca viitor individ independent. In urmatoarele randuri, vei descoperi tot ce este esential de retinut in privinta motricitatii la copiii cu varsta cuprinsa intre 0 si 6 ani.
Cuprins:
- Motricitatea la copiii mici si prescolari – Care sunt principalele tipuri si rolurile lor in formarea abilitatilor fundamentale?
- Dezvoltarea calitatilor motrice – Tipuri de jucarii si activitati indicate pentru autocunoastere
1. Motricitatea la copiii mici si prescolari – Care sunt principalele tipuri si rolurile lor in formarea abilitatilor fundamentale?
Motricitatea la copii este de doua tipuri: fina si grosiera. Prima categorie vizeaza miscarea bratelor, a mainilor si a degetelor. A doua categorie, motricitatea grosiera implica grupele mari de muschi, esentiale pentru executarea miscarilor ample.
Alergarea, saritul sau mersul si alte asemena actiuni complexe sustinute de muschii principali sunt exemple de motricitate grosiera. Pe de alta parte, in categoria motricitatii fine intra activitati precum manevrarea jucariilor din lemn, scrisul, desenatul si alte astfel de activitati posibile cu ajutorul muschilor de la maini si incheieturi.
Dezvoltarea motricitatii la copii trebuie incurajata prin jocuri si activitate fizica adaptata abilitatilor motorii si evident, varstei. De exemplu, dezvoltarea motrica la bebelusi este favorizata de o suita simpla de activitati care includ statul in sezut, pozitionarea copilului pe burta cu capul ridicat, mersul si sprijinirea de piesele mari de mobilier, astfel incat bebelusul sa stea in picioare si sa inceapa sa inainteze de unul singur.
Dezvoltarea motrica incepe activ intre 12 si 36 de luni si continua pe toata perioada copilariei. Pana la implinirea varstei de 1 an, bebelusul invata sa stea pe burtica, sa tina capul drept, sa se rostogoleasca, sa stea in sezut si alte asemenea miscari specifice menite sa asigure echilibrul corporal.
Dupa varsta de 2 ani, copilul incepe sa devina interesat de ceea ce se intampla in jurul sau cauta sa atinga fizic obiectele si fiintele din jur, sa distinga texturile, sa duca la gura jucariile si lucrurile care ii atrag atentia. Toate aceste miscari sunt practic modalitatea sa proprie de a interfera cu mediul inconjurator.
Intre 3-4 ani, dezvoltarea motrica a copilului se manifesta prin actiuni independente de ajutorul adultilor. In aceasta perioada, copiii apuca si exploreaza obiectele cu ambele maini, deseneaza forme simple, deschid usi, formeaza puzzle-uri adecvate varstei, se imbraca si se spala singuri pe dinti.
Dezvoltarea motrica a prescolarilor este predominata de activitati efectuate in mod independent de ajutorul exterior. Intre 5-6 ani, copiii pot folosi cu indemanare tacamurile, copiaza litere, iar pana la 8 ani, acestia sunt deja capabili sa isi incheie singuri hainele si incaltamintea, fara interventia parintilor.
2. Dezvoltarea calitatilor motrice – Tipuri de jucarii si activitati indicate pentru autocunoastere
Dezvoltarea calitatilor motrice este un proces care se intinde pe o perioada de cativa ani. De aceea, specialistii insista ca parintii sa se implice activ in activitati si jocuri gandite special pentru extinderea vocabularului, intarirea puterii de memorare, a logicii, creativitatii si a capacitatilor cognitive.
Pentru dezvoltarea motrica fina sunt indicate activitatile care vizeaza miscari de prindere, manipulare, apasare sau orientare. Cu cat creste musculatura mainilor si a incheieturilor, cu atat copilul va dobandi controlul necesar asupra miscarilor fine de indemanare a obiectelor. Jucariile participa enorm la dezvoltarea motrica a bebelusului, deci alege-le cu grija. Cele mai indicate sunt centrele de activitati pentru bebelusi care cuprind jucarii variate ca forma si textura, ceea ce dezvolta simtul tactil si auditiv si coordonarea mana-ochi.
Aici intra si jucariile si cartile senzoriale, jocurile cu forme, precum cuburile sau bilele, aranjarea figurilor geometrice pe suporturi, sortarea obiectelor dupa forme si culori, fixarea si desprinderea capselor, rasfoirea si colorarea cartilor de colorat, jucariile care necesita impingere, puzzle-uri adaptate varstei si altele asemenea care necesita miscarea muschilor mici de la maini si degete.
Pentru dezvoltarea motricitatii fine sunt recomandate recipientele din lemn, precum seturile de ceai, de bucatarie si altele asemenea care permit transferul de lichide dintr-un vas intr-altul cu diferite ustensile. In plus, jucariile educative, precum cartile de activitati, tablele speciale pentru scris si desenat sau seturile care inspira la jocuri de rol au impact pozitiv asupra motricitatii la diferite varste.
Jocurile de construit in care copilul trebuie sa sorteze obiectele dupa forma si culoare sau sa le aranjeze intr-o ordine precisa, il ajuta sa invete culorile, sa invete sa numere si sa urmareasca instructiunile de lucru.
Fiecare etapa a copilariei implica necesitatile specifice varstei si propriul ritm de dezvoltare a copilului. Este important sa-i fii alaturi de-a lungul fiecarei perioade, deoarece fiecare dintre acestea contribuie la depinderea abilitatilor fundamentale pentru un viitor adult complet format. Tine cont ca fiecare copil este unic, atat in privinta personalitatii, cat si a ritmului in care progreseaza. Nu il compara cu ceilalti copii, ci ofera-i sprijinul tau prin activitati practice si jucarii de calitate prin intermediul carora sa se familiarizeze cu mediul exterior.
Sursa foto: unsplash.com.